In ultimii ani mi-am schimbat de cateva ori ideile despre gradina ideala, dand zdravan cu capul de pragul de sus al realitatii din teren. Cum luarea deciziilor nu-i punctul meu forte, m-am sucit si m-am rasucit apucand-o pan' la urma pe calea prudenta, a pasilor marunti.
Concret, mi-am propus asa: sa nu-mi omor ce am deja in gradina, sa inmultesc ce se poate, sa adun si sa aclimatizez ce gasesc si sa retin ce se intretine usor. Dintotdeauna mi-au placut gradinile rustice, in care florile, plantele aromatice si legumele vietuiesc ferice alaturi de pomi. Asta nu-i chiar usor realizabil fiindca orice pom impune o zona libera in jurul sau, datorita radacinilor, plus ca tratamentele aplicate lui pot sa nu fie potrivite si pentru plantele din jur.
Amestecul livada-gradina de legume aduce a slalom cu straturile printre pomi, slalom din ce in ce mai complicat daca-ti propui si rotirea culturilor. In consecinta, mereu mut si schimb configuratia plantelor, mai ales ca pomii tineri cresc si revendica mai mult spatiu, iar tufele de flori se extind si ele. Mie imi place alternanta neasteptata a tufelor bogate de crini de-o zi, cu dalii, trandafiri, stanjenei sau craite, alaturi de legumele urcand semete pe araci si de straturile inaltate ale aromaticelor. Se pare ca trandafirilor chiar le prieste sa aiba ca vecini ceapa, usturoiul sau levantica, usturoiul fiind un paznic bun si pentru capsuni, salata, telina sau rosii. Rosiile la randul lor sunt prietene cu fasolea, cu porumbul si busuiocul, in schimb usturoiul si fasolea "se cearta". Craitele, galbenelele si condurasii sunt bineveniti in gradina de legume ca si hreanul, menta, cimbrul, pelinul sau urzicile.
Intre timp m-am resemnat ca in gradina nimic nu-i definitiv, si a face pace intre vecinii-plante e o munca continua de ordonare, improspatare sau limitare a celor prea vivace cu tendinte invadatoare. Ca se intind singure zmeura sau capsunile, sau usturoiul e bine, dar o fac si primulele si caprifoiul si crinii de-o zi si caldarusele sau zorelele. Si tot am o strangere de inima cand trebuie sa scot un intrus de-acolo de unde a rasarit din intamplare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu