Se afișează postările cu eticheta gradina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta gradina. Afișați toate postările
joi, 16 mai 2013
marți, 14 mai 2013
Casuta pentru pasarele
Fa si tu o casuta pentru pasarele...
Gata, ai si terminat-o? Ce uraaata eee!
N-o sa stea nicio pasare acolo.
Agata-o undeva totusi, n-o arunca, undeva unde sa n-ajunga piscile.
Au trecut 3 ani si in sfarsit a venit o pasare mica de tot, mai mica decat o vrabiuta, cu coada lunga, cafenie si zbor iute si tremurat.
A adunat constiincioasa iarba taiata si-a facut culcus si s-a mutat.
O vreme se speria cand deschideam usa la magazie sa luam uneltele, zbura in alun si astepta sa plecam.
Acum s-a obisnuit, ne suporta zgomotele si probabil se ascunde mai adanc in cuibul ei de iarba.
Cloceste, nu vezi, de ce-o deranjezi?
marți, 24 aprilie 2012
marți, 3 aprilie 2012
Combinatii de plante
Cum problema combinatiilor de plante ma preocupa in continuare, am scotocit netul si am gasit o lista lunga si folositoare chiar aici
Ca ceapa si patrunjelul nu se inteleg, stiam de la tataie, dar ca petuniile sunt bune pentru protectie la castraveti si dovlecei, ca muscatele ajuta trandafirii, rosiile si chiar vita-de-vie si ca rozmarinul nu se intelege cu busuiocul, habar n-aveam! Mi s-a confirmat ca-s bine-venite craitele in gradina, la fel condurasii, dar nu langa ridichi sau conopida, iar lupinul in niciun caz langa tomate, asa cum mararul n-are nici el ce cauta langa morcovi sau rosii.
Lista imparte frumos prietenii si neprietenii si ma amuz deja, imaginandu-mi spectacolul vizual rezultat din combinatiile astea.
Ca ceapa si patrunjelul nu se inteleg, stiam de la tataie, dar ca petuniile sunt bune pentru protectie la castraveti si dovlecei, ca muscatele ajuta trandafirii, rosiile si chiar vita-de-vie si ca rozmarinul nu se intelege cu busuiocul, habar n-aveam! Mi s-a confirmat ca-s bine-venite craitele in gradina, la fel condurasii, dar nu langa ridichi sau conopida, iar lupinul in niciun caz langa tomate, asa cum mararul n-are nici el ce cauta langa morcovi sau rosii.
Lista imparte frumos prietenii si neprietenii si ma amuz deja, imaginandu-mi spectacolul vizual rezultat din combinatiile astea.
miercuri, 28 martie 2012
Pomi, flori si legume laolalta
In ultimii ani mi-am schimbat de cateva ori ideile despre gradina ideala, dand zdravan cu capul de pragul de sus al realitatii din teren. Cum luarea deciziilor nu-i punctul meu forte, m-am sucit si m-am rasucit apucand-o pan' la urma pe calea prudenta, a pasilor marunti.
Concret, mi-am propus asa: sa nu-mi omor ce am deja in gradina, sa inmultesc ce se poate, sa adun si sa aclimatizez ce gasesc si sa retin ce se intretine usor. Dintotdeauna mi-au placut gradinile rustice, in care florile, plantele aromatice si legumele vietuiesc ferice alaturi de pomi. Asta nu-i chiar usor realizabil fiindca orice pom impune o zona libera in jurul sau, datorita radacinilor, plus ca tratamentele aplicate lui pot sa nu fie potrivite si pentru plantele din jur.
Amestecul livada-gradina de legume aduce a slalom cu straturile printre pomi, slalom din ce in ce mai complicat daca-ti propui si rotirea culturilor. In consecinta, mereu mut si schimb configuratia plantelor, mai ales ca pomii tineri cresc si revendica mai mult spatiu, iar tufele de flori se extind si ele. Mie imi place alternanta neasteptata a tufelor bogate de crini de-o zi, cu dalii, trandafiri, stanjenei sau craite, alaturi de legumele urcand semete pe araci si de straturile inaltate ale aromaticelor. Se pare ca trandafirilor chiar le prieste sa aiba ca vecini ceapa, usturoiul sau levantica, usturoiul fiind un paznic bun si pentru capsuni, salata, telina sau rosii. Rosiile la randul lor sunt prietene cu fasolea, cu porumbul si busuiocul, in schimb usturoiul si fasolea "se cearta". Craitele, galbenelele si condurasii sunt bineveniti in gradina de legume ca si hreanul, menta, cimbrul, pelinul sau urzicile.
Intre timp m-am resemnat ca in gradina nimic nu-i definitiv, si a face pace intre vecinii-plante e o munca continua de ordonare, improspatare sau limitare a celor prea vivace cu tendinte invadatoare. Ca se intind singure zmeura sau capsunile, sau usturoiul e bine, dar o fac si primulele si caprifoiul si crinii de-o zi si caldarusele sau zorelele. Si tot am o strangere de inima cand trebuie sa scot un intrus de-acolo de unde a rasarit din intamplare.
Concret, mi-am propus asa: sa nu-mi omor ce am deja in gradina, sa inmultesc ce se poate, sa adun si sa aclimatizez ce gasesc si sa retin ce se intretine usor. Dintotdeauna mi-au placut gradinile rustice, in care florile, plantele aromatice si legumele vietuiesc ferice alaturi de pomi. Asta nu-i chiar usor realizabil fiindca orice pom impune o zona libera in jurul sau, datorita radacinilor, plus ca tratamentele aplicate lui pot sa nu fie potrivite si pentru plantele din jur.
Amestecul livada-gradina de legume aduce a slalom cu straturile printre pomi, slalom din ce in ce mai complicat daca-ti propui si rotirea culturilor. In consecinta, mereu mut si schimb configuratia plantelor, mai ales ca pomii tineri cresc si revendica mai mult spatiu, iar tufele de flori se extind si ele. Mie imi place alternanta neasteptata a tufelor bogate de crini de-o zi, cu dalii, trandafiri, stanjenei sau craite, alaturi de legumele urcand semete pe araci si de straturile inaltate ale aromaticelor. Se pare ca trandafirilor chiar le prieste sa aiba ca vecini ceapa, usturoiul sau levantica, usturoiul fiind un paznic bun si pentru capsuni, salata, telina sau rosii. Rosiile la randul lor sunt prietene cu fasolea, cu porumbul si busuiocul, in schimb usturoiul si fasolea "se cearta". Craitele, galbenelele si condurasii sunt bineveniti in gradina de legume ca si hreanul, menta, cimbrul, pelinul sau urzicile.
Intre timp m-am resemnat ca in gradina nimic nu-i definitiv, si a face pace intre vecinii-plante e o munca continua de ordonare, improspatare sau limitare a celor prea vivace cu tendinte invadatoare. Ca se intind singure zmeura sau capsunile, sau usturoiul e bine, dar o fac si primulele si caprifoiul si crinii de-o zi si caldarusele sau zorelele. Si tot am o strangere de inima cand trebuie sa scot un intrus de-acolo de unde a rasarit din intamplare.
luni, 26 martie 2012
Start la gradinarit... dar cum?
Cum incepem o gradina? Cu multe plicuri de seminte cumparate de la standurile colorate din supermarket, e imposibil sa le rezisti si o mare de visuri marete tesute intr-un puzzle de imagini din toate gradinile admirate vreodata.
In primul meu an am semanat o puzderie, afara, direct in gradina, apoi am uitat ce si pe unde am pus si m-am trezit cocolosind cu drag niste biete balarii dupa ce "plivisem" cu spor exact florile! De atunci pun intai in pahare de cultura, ghivece, adevarate sau improvizate, pahare de smantana sau iaurt, casolete de inghetata si neaparat le seman rar. Asta dupa ce am experimentat migala de a descalci mladitele fragile cu radacini imbarligate.
Plicurile de seminte se pot tine inainte de plantare cateva ore la frigider si pot fi umezite in lapte inainte de semanat, asta se pare ca le-ar fortifica. Pamantul de semanat poate fi din cel cumparat sau in amestec cu cel de gradina. Il puteti steriliza in prealabil, intr-un vas metalic la cuptor sau oparindu-l cu apa clocotita si dupa racire il distribuiti in recipientele pregatite cu ceva pietricele sau cioburi ceramice pe fund pentru drenaj. Asezati vasele cu rasaduri in locuri luminoase, ferite de curent, umezeala sau caldura excesiva si inarmati-va cu rabdare. Se uda dimineata si fara exces de zel, umezeala prea multa favorizeaza bolile si poate duce la putrezirea radacinilor.
Bucuria primelor varfuri de plantute rasarite e unica, nu stiu gradinar amator sa nu fi tresarit vazandu-si prima victorie! Cand ajung sa se inalte cat sa aiba 4-5 frunze adevarate si o tulpinita dreapta si viguroasa, se pot planta afara. Locul destinat este ales in functie de cerintele plantei si trebuie pregatit din timp, curatat, afanat, fertilizat si udat. La alegerea locului de plantare trebuie atentie mare la vecini, nu la ai nostri :), ci la ai plantelor si asta nu doar pentru estetica! Exista specii ce nu se suporta intre ele, in timp ce altele se impaca de minune favorizandu-si reciproc dezvoltarea.
Promit sa revin!
In primul meu an am semanat o puzderie, afara, direct in gradina, apoi am uitat ce si pe unde am pus si m-am trezit cocolosind cu drag niste biete balarii dupa ce "plivisem" cu spor exact florile! De atunci pun intai in pahare de cultura, ghivece, adevarate sau improvizate, pahare de smantana sau iaurt, casolete de inghetata si neaparat le seman rar. Asta dupa ce am experimentat migala de a descalci mladitele fragile cu radacini imbarligate.
Plicurile de seminte se pot tine inainte de plantare cateva ore la frigider si pot fi umezite in lapte inainte de semanat, asta se pare ca le-ar fortifica. Pamantul de semanat poate fi din cel cumparat sau in amestec cu cel de gradina. Il puteti steriliza in prealabil, intr-un vas metalic la cuptor sau oparindu-l cu apa clocotita si dupa racire il distribuiti in recipientele pregatite cu ceva pietricele sau cioburi ceramice pe fund pentru drenaj. Asezati vasele cu rasaduri in locuri luminoase, ferite de curent, umezeala sau caldura excesiva si inarmati-va cu rabdare. Se uda dimineata si fara exces de zel, umezeala prea multa favorizeaza bolile si poate duce la putrezirea radacinilor.
Bucuria primelor varfuri de plantute rasarite e unica, nu stiu gradinar amator sa nu fi tresarit vazandu-si prima victorie! Cand ajung sa se inalte cat sa aiba 4-5 frunze adevarate si o tulpinita dreapta si viguroasa, se pot planta afara. Locul destinat este ales in functie de cerintele plantei si trebuie pregatit din timp, curatat, afanat, fertilizat si udat. La alegerea locului de plantare trebuie atentie mare la vecini, nu la ai nostri :), ci la ai plantelor si asta nu doar pentru estetica! Exista specii ce nu se suporta intre ele, in timp ce altele se impaca de minune favorizandu-si reciproc dezvoltarea.
Promit sa revin!
vineri, 23 decembrie 2011
Intre timpuri
Sfarsitul de an se apropie si timpul e inca nehotarat. Parca n-ar fi nici iarna, nici toamna, ba firele de iarba inca verde, rasarite din frunzele vestede te duc cu gandul la primavara. Cam asta vad eu pe fereastra:
joi, 6 octombrie 2011
Flori de visin in octombrie
Pacalit de caldura unul din visinii nostri a-ndraznit sa-nfloreasca
Restul gradinii arata insa normal, previzibil si conform cu sezonul:
Restul gradinii arata insa normal, previzibil si conform cu sezonul:
marți, 3 mai 2011
Love is in the air...
Am din nou gugustiuci "chiriasi" la mansarda!
Visinul a carui coroana a fost tunsa mai energic anul trecut si-a revenit splendid, a inflorit, e ca o mireasa!
Iata si primele flori de mar:
Pomisorul nou se numeste ilex sau laur. Nu stiu cum erau cununile din frunze de laur ca astea-s cam tepoase, n-ar merge...
duminică, 27 martie 2011
luni, 14 martie 2011
Ghiocei de Sf Gheorghe
E soare, e cald si duminica am reinceput munca-n gradina.
Azi, luni, de voie-de nevoie e zi de odihna.
Ne resimtim si ne miscam tepeni ca roboteii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)