Nevoia de a sadi...De unde vine oare? Imi amintesc zambind de al meu sot ce punea cu ani in urma si neclintita perseverenta, seminte de ardei iuti in ghivecele de pe balcon... Uneori ieseau plantutele, de multe ori insa stradania lui era fara urmari. Nu se tulbura de fel si o lua de la capat de parca ritualul singur i-ar fi fost suficient, o placere completa, independenta si neconditionata de rezultate!
An dupa an, cumparam din piata ardei iuti, uneori aveam si unul doi in ghivece, cu fructe putine si mici si al meu sot planta intr-una de zor, ba mai pastra si semintele pentru recolta viitoare!
Acum stam la curte, plantam amandoi, de toate, mai mult dupa ureche si multi nu pricep ce ne impinge la asta...
4 comentarii:
Ce frumos!Sa va ajute Dumnezeu si sa va bucurati din tot sufletul de ceea ce faceti si de ceea ce aveti.Imi place cum ai pus salata,in strat separat...super! :)
Si pe mine m-a incantat salata ta! Nu-mi explic de unde vine atractia asta pentru pamant, pentru viata ce rasare din el, mai ales dupa ce ne-am nascut si am crescut la bloc. Eu cumpar bulbi si seminte in continuu, l-am disperat pe-al meu, plantez, nu intotdeauna am succes, dar de cele mai multe ori sunt fericita cand vad ce poate sa rasara din pamant, verdele de inceput, culorile de apoi, mirosul, albinele din branduse, e minunat... Astept acum sa-mi rasara ceapa, o controlez in fiecare zi, n-ar fi mai simplu sa dau o fuga pana la piata? Te inteleg si-ti stau alaturi, chiar daca nu scriu din lipsa de timp.
Eu de cate ori vad in blogroll la mine bogul tau zic Penelopa si vad ca nu prea gresesc caci se pare ca si noi ca si ea avem de asteptat o vesnicie sa apara... Ulise ;) Deci..pot sa te intreb ce-ti face gradina si cum e vremea pe la voi? :)
Minunat.Ce salata mare ai.
Si eu faceam asta cand stateam la bloc.Am pus si ceapa si leustean,fara succes,desigur.Sotul se uita la mine si radea in barba.
Acum nu mai rade si munceste cu mine in gradina.
Spor la treaba si recolte bogate.
Trimiteți un comentariu