Avem PUI!

Casuta pentru pasarele

Fa si tu o casuta pentru pasarele... Gata, ai si terminat-o? Ce uraaata eee! N-o sa stea nicio pasare acolo. Agata-o undeva totusi, n-o arunca, undeva unde sa n-ajunga piscile. Au trecut 3 ani si in sfarsit a venit o pasare mica de tot, mai mica decat o vrabiuta, cu coada lunga, cafenie si zbor iute si tremurat. A adunat constiincioasa iarba taiata si-a facut culcus si s-a mutat. O vreme se speria cand deschideam usa la magazie sa luam uneltele, zbura in alun si astepta sa plecam. Acum s-a obisnuit, ne suporta zgomotele si probabil se ascunde mai adanc in cuibul ei de iarba. Cloceste, nu vezi, de ce-o deranjezi?

Trio

Geanta mare din denim raiat natur, avand curea de umar impletita din piele ecologica. Geanta e dublata la interior cu bumbac imprimat, si decorata cu nasturi marunti: Poseta mica rotunda din denim cu floare aplicata Geanta de dimensiuni medii, din bumbac elastic bleumarin cu aplicatii pictate si broderie:

Un nou membru in familie

Cat o manusa, cat un papuc, cu nas ca de maslina, toata numai sufletel, asta e Pinky:

Primavara e la noi

Combinatii de plante

Cum problema combinatiilor de plante ma preocupa in continuare, am scotocit netul si am gasit o lista lunga si folositoare chiar aici
Ca ceapa si patrunjelul nu se inteleg, stiam de la tataie, dar ca petuniile sunt bune pentru protectie la castraveti si dovlecei, ca muscatele ajuta trandafirii, rosiile si chiar vita-de-vie si ca rozmarinul nu se intelege cu busuiocul, habar n-aveam! Mi s-a confirmat ca-s bine-venite craitele in gradina, la fel condurasii, dar nu langa ridichi sau conopida, iar lupinul in niciun caz langa tomate, asa cum mararul n-are nici el ce cauta langa morcovi sau rosii.
Lista imparte frumos prietenii si neprietenii si ma amuz deja, imaginandu-mi spectacolul vizual rezultat din combinatiile astea.

Pomi, flori si legume laolalta

In ultimii ani mi-am schimbat de cateva ori ideile despre gradina ideala, dand zdravan cu capul de pragul de sus al realitatii din teren. Cum luarea deciziilor nu-i punctul meu forte, m-am sucit si m-am rasucit apucand-o pan' la urma pe calea prudenta, a pasilor marunti.

Concret, mi-am propus asa: sa nu-mi omor ce am deja in gradina, sa inmultesc ce se poate, sa adun si sa aclimatizez ce gasesc si sa retin ce se intretine usor. Dintotdeauna mi-au placut gradinile rustice, in care florile, plantele aromatice si legumele vietuiesc ferice alaturi de pomi. Asta nu-i chiar usor realizabil fiindca orice pom impune o zona libera in jurul sau, datorita radacinilor, plus ca tratamentele aplicate lui pot sa nu fie potrivite si pentru plantele din jur.

Amestecul livada-gradina de legume aduce a slalom cu straturile printre pomi, slalom din ce in ce mai complicat daca-ti propui si rotirea culturilor. In consecinta, mereu mut si schimb configuratia plantelor, mai ales ca pomii tineri cresc si revendica mai mult spatiu, iar tufele de flori se extind si ele. Mie imi place alternanta neasteptata a tufelor bogate de crini de-o zi, cu dalii, trandafiri, stanjenei sau craite, alaturi de legumele urcand semete pe araci si de straturile inaltate ale aromaticelor. Se pare ca trandafirilor chiar le prieste sa aiba ca vecini ceapa, usturoiul sau levantica, usturoiul fiind un paznic bun si pentru capsuni, salata, telina sau rosii. Rosiile la randul lor sunt prietene cu fasolea, cu porumbul si busuiocul, in schimb usturoiul si fasolea "se cearta". Craitele, galbenelele si condurasii sunt bineveniti in gradina de legume ca si hreanul, menta, cimbrul, pelinul sau urzicile.

Intre timp m-am resemnat ca in gradina nimic nu-i definitiv, si a face pace intre vecinii-plante e o munca continua de ordonare, improspatare sau limitare a celor prea vivace cu tendinte invadatoare. Ca se intind singure zmeura sau capsunile, sau usturoiul e bine, dar o fac si primulele si caprifoiul si crinii de-o zi si caldarusele sau zorelele. Si tot am o strangere de inima cand trebuie sa scot un intrus de-acolo de unde a rasarit din intamplare.

Start la gradinarit... dar cum?

Cum incepem o gradina? Cu multe plicuri de seminte cumparate de la standurile colorate din supermarket, e imposibil sa le rezisti si o mare de visuri marete tesute intr-un puzzle de imagini din toate gradinile admirate vreodata.

In primul meu an am semanat o puzderie, afara, direct in gradina, apoi am uitat ce si pe unde am pus si m-am trezit cocolosind cu drag niste biete balarii dupa ce "plivisem" cu spor exact florile! De atunci pun intai in pahare de cultura, ghivece, adevarate sau improvizate, pahare de smantana sau iaurt, casolete de inghetata si neaparat le seman rar. Asta dupa ce am experimentat migala de a descalci mladitele fragile cu radacini imbarligate.

Plicurile de seminte se pot tine inainte de plantare cateva ore la frigider si pot fi umezite in lapte inainte de semanat, asta se pare ca le-ar fortifica. Pamantul de semanat poate fi din cel cumparat sau in amestec cu cel de gradina. Il puteti steriliza in prealabil, intr-un vas metalic la cuptor sau oparindu-l cu apa clocotita si dupa racire il distribuiti in recipientele pregatite cu ceva pietricele sau cioburi ceramice pe fund pentru drenaj. Asezati vasele cu rasaduri in locuri luminoase, ferite de curent, umezeala sau caldura excesiva si inarmati-va cu rabdare. Se uda dimineata si fara exces de zel, umezeala prea multa favorizeaza bolile si poate duce la putrezirea radacinilor.

Bucuria primelor varfuri de plantute rasarite e unica, nu stiu gradinar amator sa nu fi tresarit vazandu-si prima victorie! Cand ajung sa se inalte cat sa aiba 4-5 frunze adevarate si o tulpinita dreapta si viguroasa, se pot planta afara. Locul destinat este ales in functie de cerintele plantei si trebuie pregatit din timp, curatat, afanat, fertilizat si udat. La alegerea locului de plantare trebuie atentie mare la vecini, nu la ai nostri :), ci la ai plantelor si asta nu doar pentru estetica! Exista specii ce nu se suporta intre ele, in timp ce altele se impaca de minune favorizandu-si reciproc dezvoltarea.
Promit sa revin!

Tura de bloguri si apoi... de curatenie!

Dimineata am dat o tura, topaind din blog in blog. M-am delectat cu cel al Marei, , imi place de mor!
Am admirat-o apoi pe aceasta doamna din America pentru planificarea si organizarea casei ei in continua transformare. Ba livingul , ba subsolul, ba camara, mereu renoveaza, ordoneaza, compartimenteaza si redecoreaza. Nu-si pierde inspiratia, nici determinarea , pozeaza si posteaza. Pe etape, frumos, face, arata, explica. Tot am sperat ca ceva din perseverenta si grija ei pentru detalii se vor lipi si de mine. N-am simtit vreo contaminare, inca, zic cu regret. Si apoi, cumva la polul opus o vad pe incantatoarea visatoare Irene, inchipuind in minte o "casa gigantica". Citesc postarea si zic, in afara de broaste si smochini, corespunde, apoi, ma rog, nu-i "gigantica" a mea, numa mi se pare asa de cate ori trebuie sa fac curatenie. Mare tot e, pot sa consacru o zi intreaga acestei activitati si tot nu termin, raman locuri rezolvate temporar "de ochii soacrei". Si nu c-as fi vreo habotnica cu asta, dimpotriva. Acele locuri se razbuna repejor, acolo precis se ascunde ceva ce ne va fi strict necesar fix a doua zi. In casa cu curte visata de Irene, ordinea nu-i un atu, asa ca ma relaxez pe gandul asta si plec resemnata la treaba :).
Ma incurajez ca intr-o zi o sa am atatea rafturi incat sa bag acolo tot ce-mi sta in cale si atunci va fi mai usor la curatenie. In acea zi insa imi vor trebui probabil si o gramada de etichete si o harta ca sa si gasesc ce caut!

Martisor... si tot cu febra!

De dimineata am fost sa iau rezultatele la analize, hemoleucograma si aslo la ambii copii. Dubios de bune dupa atatea raceli. Daca le-au "pus din burta", daca nu le-au lucrat pe bune?! Chipurile laborator serios, dar cum ratacisem trimiterea de la doctor si oricum le-am platit, poate ca... eee, paranoia de mama incerc sa ma linistesc!
Acasa cu Ini:
-Te mai doare gatul?
-Nuuuu... capul, rau!
-Iar ai arzi, hai sa punem termometrul!
Bombane, ca nu l-am pus bine, ca a alunecat.
-Pai tu de ce nu-l pui acolo cum trebuie, ca simti mai bine...
-Nu e treaba mea! Mi-e foaame, raaau, dar mi-e si greata rau!
A sunat-o insa pe colega de banca sa-i preia marisoarele si a avut grija si s-o sune dupa ore sa afle cate a primit si de la cine.
Cu fecioru' alt film:
-Ai dat, le-au placut?
-Daa, sigur, au si pus in piept alea cu inimioare mai ales!
-Si la doamne, ai dat?
-Daa, sigur, ti-am spus!
-La toate?
-Da, da, dar cred ca mi-ai dat in plus ca mai am ceva... parca!?
Nu mai zic nimic, le numarasem acasa de trei ori, n-avea niciunul in plus. Oare carei doamne "a uitat" sa-i dea, sau mai exact de la ce ora o fi chiulit?
Ma duc sa caut in ghiozdan sa vad daca i-a ramas doar unul, sau...

Ajun de martisor

"Mami, e al treilea an cand racesc de martisor" maraie Ini, pe buna dreptate suparata pe ghinionul de a face febra chiar cu o zi inainte de 1 martie. Acum doarme sub patura, toropita de nurofen si vaporub si eu fac o pauza la martisorit. Floricele, inimioare, multe, multe, ca numa la fecior in clasa sunt 28 de mandre domnisoare.
Daca ma uit pe geam, martisorul nu se intrevede nici un pic, e inghetat totul si ultima lespede de gheata proptita in burlan nici gand sa cada. E mare rau, iesita in afara cam 20 de centimetri si zici ca face parte din structura casei asa de teapana se tine!

Du-te, iarna!

Ninge iar...

Daca si copiii zic ca nu mai vor zapada, chiar ca-i prea multa! "Nu mai vreau la sanius, nu mai vreau cazemata, vreau sa fie VARA!" Asta-i fiica-mea. Si eu tot ca ea zic, hai nu direct vara, macar asa o primavara ca in decembrie cand chiar credeam ca scapam fara iarna grea... Dar ninge-ntruna si-ntre ninsori e ger de nu apuca sa se topeasca. Burlanele stau cocosate de gheata, casa are cusma groasa si-nghetata desi centrala vajaie-ntruna, turturii stau ca niste fildesi ascutiti pe la colturi. Mergem pas-pas pe langa casa, mai sa frecam zidurile cautand pe unde nu aluneca. Si tot aluneca. Sub puful nou pus e ghetus sticlos si tare si cu sare nu dam ca sa nu plangem la vara cand or trebui refacute trotuarele. Program de partie, de trei ori pe zi, program de reparat spinarea-numa noaptea... Si ninge-ntruna!

Gradina de matase

Intre timpuri

Sfarsitul de an se apropie si timpul e inca nehotarat. Parca n-ar fi nici iarna, nici toamna, ba firele de iarba inca verde, rasarite din frunzele vestede te duc cu gandul la primavara. Cam asta vad eu pe fereastra:

Bazar de Craciun - braduti de fetru

Dupa braduti de carton de anul trecut, anul asta am mesterit impreuna cu Ingrid unii din fetru, brodati cu margeluse colorate si paiete aurii. Au in varf fundite si pot agata sau se pot aseza pur si simplu ca ornament pe masa de sarbatoare.
Sper sa aiba succes la bazarul scolii!

Flori de visin in octombrie

Pacalit de caldura unul din visinii nostri a-ndraznit sa-nfloreasca























Restul gradinii arata insa normal, previzibil si conform cu sezonul: